Un OM, G.D

Puţine sunt ocaziile în care mi-a fost dat să iau un interviu, atât de greu, ca cel în care vom vorbi despre radioamatori şi ceva mai mult decât radioamatorism. Nu greutatea subiectului obligă, ci greutatea trăirilor încercate alaturi de OM-ul Gabriel Dan Chiriac, OM-ul care schimbă destine prin gândire, exemplul personal şi fapte alese cu grijă.

Am onoarea să redau, cu bunăvoinţa gazdei, o pagina de referinţă a radioamatorismului românesc susţinută de RADIOCLUBUL ROMÂNIEI!

Rep: Deşi este greu, totuşi, trebuie să începem prin a spune cititorilor, cine este Gabriel Dan CHIRIAC?

G.D: Dacă este să rezumăm, G.D. (aşa cum sunt apelat de cunoscuţi şi colegi), este un om normal care trăieşte la intensitate maximă. Am avut o viaţă simplă pe care am cautat să mi-o înfrumuseţez cum m-am priceput mai bine. Aşa că, timpul liber mi l-am împărţit între cele trei spaţii existenţiale: aer – paraşutism, munte – alpinism/escaladă/speologie, apa – scufundări. 

Am luat tot ce am putut de la viaţă şi sunt fericit că acum pot transmite mai departe cele primite. Născut şi crescut în Tecuci, am avut norocul să cutreier toată România, atât cu serviciul, cât şi pentru pasiunea de îmi cunoaşte ţara. Mă consider un român conservator şi tradiţionalist, fără însă a face excese.

 

Rep: Cum a fost integrarea în comunitatea Băii de Fier, ca un iubitor de oameni şi natură?

G.D: Integrarea a fost uşoară. În 2007 am călcat prima oară în zonă şi deja pot spune că “sunt acasă” în acest colţ de ţară. Peste tot sunt oameni cu bune şi cu rele, aşadar trebuie să luăm fiecare zi ca atare şi să ne bucurăm de viaţă. Am găsit aici un loc în care mă pot desfăşura în voie şi pot dărui copiilor şi tinerilor ceea ce am acumulat de-a lungul vieţii. Am reusit, împreună cu un grup de prieteni şi colegi, să înfiinţăm un club şi să creştem valoarea zonei prin cele deja peste 390 de acţiuni realizate până în prezent.

 

Rep: Cum s-a dezvoltat pasiunea pentru zbor?

G.D: Există cineva care să nu-şi dorească să zboare? Eram copil şi vedeam în Tecuci (jud. Galaţi) aviaţia militară. Aşa că, atunci când vârsta mi-a permis, am făcut pasul înainte şi am intrat în rândul ”oamenilor păsări”. Chiar dacă de-a lungul vieţii am cochetat cu planorismul, pilotajul cu motor şi parapantismul, totuşi, dragostea dintâi – paraşutismul, a rămas până acum singura legătură cu cerul.

 

Rep: Cum a apărut dorinţa de a face un record?

G.D: Dorinţa de a fi mai bun, mai puternic, mai iute… este nativă în fiinţa umană. Aşa că nu puteam să fac excepţie nici eu. În timp, mi-am împins tot mai departe limitele şi mi-am impus culmi tot mai înalte. Am vrut să văd până unde pot ajunge şi-n acelaşi timp să arăt tinerilor că orice limită poate fi depăşită cu pasiune şi muncă.

 

Rep: Cum ai descoperit radioamatorismul?

G.D: Primul pas l-am făcut în aviaţie, odată cu obţinerea licenţei de operator radiotelefonist aeronautic. Era una dintre condiţiile de bază pentru a putea fi conducător de activităţi aeronautice. Al doilea pas, a însemnat cunoaşterea unui prieten deosebit din Baia Mare – radioamatorul Iuliu Nemet / YO5AJR – cu care am colaborat în perioada cât am lucrat în acea zonă a ţării. Atât el, cât şi o parte din actualii antrenori de radioamatorism din Romania (cu care am fost coleg în cadrul Şcolii Naţionale de Antrenori), mi-au insuflat dorinţa de a intra în acestă familie deosebită. Acum deţin indicativul -YO4SCG - şi sper, ca anul care urmează, să activez propria staţie.

 

Rep: De ce ai ales să faci parte din A.R.R?

G.D: Nu am considerat niciodată că ne aparţinem doar nouă înşine. Aparţinem în aceeşi măsură şi comunităţii care ne-a creat. Indiferent de nume, există doar “marea familie a radioamatorilor” şi sunt mândru că am fost acceptat să fac parte din ea, chiar dacă până acum nu am reuşit să îmi aduc aportul direct la dezvoltarea ei.

 

Rep: Cum se desfăşoară proiectul aeronautic în prezent?

G.D: Dacă vorbim despre activităţile din prezent, putem estima că lucrurile merg pe un făgaş normal. După 5 ani de lucru intensiv, chiar dacă am reuşit să doborâm - cu un salt perfect de la 10.435m - recordul naţional de înălţime pentru salt cu paraşuta (record deţinut de Generalul Grigore BAŞTAN, timp de 45 de ani), considerăm că încă nu ne-am spus ultimul cuvânt în aviaţie. Aşa că, pregătim şi perfecţionăm tehnica, pentru a atinge noi culmi. Aici este vorba de motricitate – arzătoare, aeronava – balon, aparatura – radio, navigaţie, supravieţuire etc. Asta, fără să punem la socoteală pregatirea permanentă a personalului. Cel mai mare sprijin îl avem din partea Aeroclubului României, instituţie care s-a implicat total pentru a arăta lumii că Vlaicu, Vuia, Coandă, Smaranda Brăescu şi toţi aşii aerului au urmaşi care să ţină steagul sus. Din punct de vedere  al radioamatorismului, încercăm să găsim împreună cu Radioclubul României o modalitate de comunicare în sistem aerian mobil pentru a putea desfăşura pe timpul zborurilor speciale şi legături cu radioamatori din ţară sau străinatate.

 

Rep: Care sunt aşteptările acestui nou record ?

G.D: Primul pas ar fi doborârea recordului european de înălţime la paraşutism –de 10.650 m. Ar fi un nou impuls pentru a ne extinde şi diversifica gama de recorduri din domeniu.

 

Rep: Cu ce ne va mai uimi G.D. Chiriac pe viitor? 

G.D: Am în vedere acoperirea mai multor planuri. În aviaţie, doresc să continui îmbunătăţirea recordurilor de paraşutism în paralel cu formarea tinerilor paraşutişti la Aerocluburile Teritoriale din Craiova şi Deva. În activitatea montană, avem în plan să finalizăm acoperirea zonei Nordul Gorjului de Est cu trasee turistice montane de diferite categorii. Cu puţin noroc (deşi norocul şi-l face fiecare cu mâna lui), poate reuşim să înfiinţăm în 2016 un radioclub în zona Polovragi, astfel încât să începem formarea de tineri radioamatori.

 

 

Rep: Dorinţele sunt realizabile şi aş putea avansa un calendar al activităţilor pentru anul viitor alături de A.R.R. Felicitări pentru realizări, felicitări pentru atitudine! A.R.R. încurajează oameni care să împărtăşească din experienţa lor către tinerii ale căror busolă a timpului” a fost văduvită, în ultima perioadă, de exemple pe direcţia şi timpul unei descoperiri a maturizării continue!